O comună aparte din ținutul Maramureșului, care deține pe teritoriul ei comori greu de prețuit în bani și în cuvinte.
De la Cimitirul Vesel, unde epitafurile autentice și unice în lume sunt dovada bogăției și originalității filosofiei românești, până la oamenii locului, care sunt un adevărat izvor de spiritualitate, Săpânța este depozitarul unei străvechi civilizații populare. Rădăcinile și tradițiile sale s-au păstrat cu o uimitoare vigoare pâna în zilele noastre și încântă turiștii din toată lumea în fiecare clipă.
Din mijlocul așezării, țâșnește ca o imensă rugăciune îndreptată spre cer, un edificiu de piatră, porțelan și lemn- turla noii biserici din Săpânța, care impresionează, nu doar prin dimensiune, ci și prin frumusețe.Oamenii care ii trec pragul sunt copleșiți de frumusețea picturilor și a icoanelor, de lumina ce îi învăluie ca într-o binecuvântare sfântă.
Arta lemnului este dovada vie a talentului și a aspirației către fumos și autentic a țăranilor care trăiesc în acest ținut de rai. La doar câțiva pași de tumultul șoselei care traversează comuna, te așteaptă o altă minune, Mănăstirea Săpânța-Peri. Cea mai înaltă biserică de lemn din lume poartă hramul Sfântului Arhanghel Mihail și are o înălțime de peste 70 de metri. Drumul care duce la mânăstire și locul în care este amplasată îți taie răsuflarea. Ai sentimentul că timpul s-a oprit în loc. In trecut, a fost, vreme de mai bine de 300 de ani, sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului. Aici a funcționat una din principalele școli de caligrafie din România; aici au fost traduse și copiate, în limba română, pentru prima dată, scrieri vechi precum "Psaltirea", "Evanghelia" și "Faptele apostolilor".
Casa memorială Ioan Stan Pătraș, întemeietorul Cimitirului Vesel, apele minerale sărate, vâltoarea, străbunica mașinii de spălat de azi, loc unde localnicii încă își mai spală și astăzi, covoarele - toate sunt adevărate comori care te așteaptă să le descoperi la pas.
